(Rețetă, sau mai degrabă, apologia pizzei de casă)
Pizza este unul dintre cele mai comune feluri de mâncare de tip take-out. Cel puțin în România. De ce te-ai obosi să faci pizza de casă, când în orice oraș există cel puțin un restaurant care livrează pizza?
Cu toate acestea, este destul de ușor de preparat un aluat de casă pentru pizza și va fi foarte apreciată dacă ai o petrecere informală. De asemenea, este un fel de mâncare în care copiii pot fi implicați cu ușurință – își pot alege ingrediente și își pot face toppingul preferat. Nu se lucrează cu cuțite și alte obiecte ascuțite, iar copiii se vor bucura nespus să își aleagă ingredientele, să le așeze pe blat și apoi să se bucure de rezultatul final.
Secretul aluatului de pizza este în flexibilitate și creștere. Pentru a crea acea pizza cu marginile mai bombate și mijlocul subțire, vei avea nevoie de un aluat flexibil, aproape viu. Este important cu ce făină lucrezi – cele mai bune rezultate le va da făina de tip 00 italiană, lucru care nu este sinonim cu făina noastră tip 000. Aceasta este mai greu de găsit, dar vei găsi în supermarketuri atât făină grisată pentru pizza, dar și făină dură tip 550 și 650, care merg de minune.
Făina pe care o folosești dictează cât de multa apă va „mânca” aluatul tău. Aluaturile de pizza și pâine nu sunt un lucru foarte complicat, dar este nevoie doar de puțin exercițiu. În timp, vei ajunge chiar să le faci „din ochi” atât de simplu este odată ce înveți consistența pentru fiecare aluat în parte.
Esențial este să nu îți fie frică. Și urmează-ți instinctele întotdeauna când lucrezi cu aluaturi de pâine. Să nu înțelegem că se aplică în vreun fel și la aluaturile de prăjituri. Nu! Acolo măsurăm fiecare gram cu exactitate și urmărim rețeta cu sfințenie!
Iti voi lasa cantitatile pe care le-am folosit eu atât pentru făină grisata pentru pizza, dar si pentru faina 650. Important este să îți amintești că înainte de a lăsa aluatul la crescut, este perfect normal să fie lipicios. El își va dubla sau chiar tripla volumul în timpul dospirii și acela este momentul în care vei lucra usor cu el – va fi încă lipicios, dar mai flexibil.
Tot în funcție de făina folosita, a variat și timpul de dospire. Tine minte, aluatul trebuie să fie crescut frumos, aerat și viu. Pentru făina 650, aluatul a fost frumos crescut după 2 ore, în timp ce pentru făina grisata pentru pizza, timpul de dospire a fost de mai bine de 3 ore.
Ingrediente pizza de casă
Ingrediente pentru aluatul de pizza sunt cele ale aproape oricărui aluat de bază: făină, un strop de ulei, drojdie, apă și sare. Dar să trecem și prin cantitatile folosite pentru ambele tipuri de făină.
Pentru făina 650 (300 de grame) am folosit 220 ml de apă, iar pentru făina grisată (300 de grame) am folosit 200 de ml de apă. Pentru ambele cantități am folosit 6 grame de drojdie proaspătă.
Nu este nimic greșit să folosești drojdie instant. Cu toate astea, ai mare grijă la brand, dar și la modul de ambalare. Poți avea surpriza să fie răsuflată și jumătate moartă și îți va strica întreg aluatul. Nu o dată, fiind pe grabă și vrând să termin mai repede, am folosit drojdie instant – fără activare – și am avut surpriza ca aluatul să nu crească. Dacă folosești drojdie uscată, este totuși cel mai bine să folosești din cea care trebuie activată – așa este foarte ușor să îți dai seama dacă este ceva în neregulă cu ea pentru că apa nu va începe să bolborosească și nu va face acea spumă la suprafață.
Pentru topping poți folosi cam orice dorești. Eu am folosit o bază bianca, fără sos de roșii, dar poți folosi o bază de sos marinara. Am ales un topping de dovlecei și broccoli pentru că mi se par nespus de delicioși în pizza și i-am garnisit cu o leacă de usturoi și un strop de zeamă de lămâie. Poți folosi salam, prosciutto, cărnăciori uscați, ceapă, brânzeturi felurite și aproape orice legumă care se gătește repede (deci bănuiesc că e de la sine înțeles că nu punem cartofi sau rădăcinoase crude pe pizza).
Cum se prepară pizza de casă
Cel mai important este să facem aluatul. Restul este simplu și chiar distractiv.
Pentru aluat, în primul rând se măsoară apa în funcție de făina folosită (vezi mai sus cantitatea folosită de mine).
Se combină apa călduță (dar nu fierbinte! Cel mai sigur, la temperatura corpului) cu drojdia și un vârf de linguriță de zahăr. Se amestecă cu o lingură și se lasă drojdia să se activeze timp de minim 10 minute, sau până când face bulbuci la suprafață.
Într-un castron încăpător, se amestecă făina cu 5 grame de sare și se face o gaură la mijloc.
Se adaugă o lingură de ulei de măsline și apa împreună cu drojdia activată. Se amestecă cu o furculiță sau cu o spatulă până la omogenizare. Apoi, se frământă de câteva ori până aluatul este compact și se lasă la dospit într-un castron acoperit cu folie alimentară și un prosop de bucătărie.
Îți recomand să lași aluatul la dospit în cuptorul (rece) cu ușa închisă. Eu fac acest lucru pentru că este mai ferit de curent și nici nu îmi stă în drum. Dar vara îl poți lăsa cu încredere pe masa din bucătărie, sau în orice alt loc în care nu bate soarele direct.
După ce aluatul și-a mărit dimensiunile considerabil si este foarte aerat la suprafață îl dăm jos din castron pe masa de lucru presărată cu făină și îl frământăm prin împăturire. Alungim puțin aluatul pentru a-l putea tăia în 3 părți egale. Fiecare bucată se împăturește fără a forța aluatul. Nu vrei să îl rupi sau să îl întinzi foarte tare.
Tehnica este următoarea: Apuci fiecare bucată de aluat cu ambele mâini de capete, cu podul palmei spre tine si cele 4 degete în interiorul aluatului și împăturești. Apoi îl întorci la 90 de grade și îl împăturești din nou. Vei face acest lucru de 4 ori și apoi vei forma o bilă, ușor, în mâini. Așezi bila pe blatul de lucru și o aplatizezi cu podul palmei pentru a obține un diametru de aproximativ 6 centimetri.
După ce ai făcut această procedură pentru toate cele 3 bucăți de aluat, se lasă la odihnit 10 minute acoperit cu folie alimentară și un prosop de bucătărie curat. Vei obține 3 pizza cu diametrul de 20 de centimetri, fiecare ideală pentru 1 persoană – deci poți varia toppingurile în funcție de preferința fiecăruia.
Apoi se începe întinderea aluatului în forma pentru pizza. Acest lucru se face cu mainile, nu cu sucitorul. Se pune aluatul pe masa de lucru și se împinge (ușurel) cu degetele dinspre interior către exterior, rotindu-se constant. Nu îți face griji daca nu vei avea o formă perfect rotundă.
Blatul trebuie să fie subțire, de aproximativ 2 mm în centru, iar marginile le vom lăsa puțin mai groase pentru a evita ca sosul să se scurgă și pentru a crea acea crustă crocantă. Dacă cumva vei avea o gaură în aluat, rupe o bucățică de pe margine și peticește găurica – este cea mai sigură metodă.
În timpul în care lași „plăcințelele” la odihnit și vei forma pizza, începe să preîncălzești cuptorul. Pentru că pizza are nevoie de o temperatură de 250 de grade pentru coacere. Îți recomand să folosești o piatră pentru pizza (se găsește în comerț și nu este foarte scumpă – undeva la 40 de lei am dat eu pe piatră). Piatra se încinge foarte tare și ajută la o coacere uniformă. Dacă folosești piatra, aceasta se pune în cuptorul rece, pe gratarul cuptorului și se lasă să se încingă bine. Minim 10 minute după ce cuptorul a ajuns la 250 de grade.
Bun, acum ai terminat cu aluatul, este timpul să pui toppingul preferat. Eu am folosit mozzarella și cremă de brânză pentru bază. Am ales o pizza vegetariană, cu broccoli și zucchini tăiați felii și bucățele mici și copți în prealabil cu puțin ulei de măsline și sare pentru 3-4 minute în cuptorul încălzit la 200 de grade.
Toppingul se așează în centrul pizzei – vei avea nevoie să lași cam 2 centimetri între marginile aluatului și topping. Brănza se va topi și se va întinde destul de mult. Păstrarea acestei distanțe micșorează riscul ca brânza să se scurgă pe margini și sub aluat.
Pizza cu toppingul aranjat se așează în cuptorul preîncălzit la 250 de grade (fie că o vei face pe piatră sau în tava cuptorului tapetată cu hârtie de copt, este musai ca recepientul în care se va coace să fie preîncălzit). Pentru o trasferare cât mai puțin problematică ar fi bine să ai o paletă din lemn largă, dar dacă nu ai vei proceda astfel:
- Întinzi pizza pe un tocător bine pudrat cu făină, astfel încât să nu se lipească deloc, deloc. Așezi topingul, desigur, după ce ai format pizza, tot pe tocătorul pe care ai întins-o.
- Deschizi ușa de la aragaz și lipești tocătorul de piatră sau tavă. Cu o spatulă cât mai amplă împingi cât mai rapid și încrezător pizza de pe tocător în recipientul din cuptor, sau pe piatra de pizza.
- Este posibil să mai ai accidente, dar nu te panica. Vezi dacă o poți rearanja, iar micile distorsiuni nu vor fi sesizabile în urma coacerii. Tot ce este important este să nu pierzi jumate din topping în urma transferului.
Pizza se coace la 250 de grade pentru aproximativ 10 minute, sau până când marginile sunt rumenite bine. Din momentul în care marginile încep să se rumenească puțin, poți chiar să verifici cum este făcut aluatul dedesubt ridicând ușor marginea cu o spatulă. De acum, pizza este suficient de fermă și nu trebuie să îți mai faci griji.
Pizza este gata atunci când toppingul și marginile sunt rumenite frumos.
Printeaza
Rețetă Pizza de casă cu dovlecel
- Timp Total: 30 min
- Servire: 3 pizza 1x
Descriere
Pizza de casă cu dovlecel este o delicioasă combinație între blatul pufos de pizza, cremă de brânză și felii de dovlecel proaspăt și crocant. Această rețeta este perfectă pentru o cină rapidă, dar plină de savoare și culoare.
Ingrediente
300 de grame de făină
220 de ml de apă pentru făina 650
200 de ml de apă pentru făina grisată de pizza
6 grame de drojdie proaspătă
Un vârf de linguriță de zahăr
5 grame de sare (aprox. 1 linguriță)
1 lingură de ulei de măsline
Pentru topping
150 de grame de zucchini tăiat felii
100 de grame de broccoli desprins în florete mici
300 grame de mozzarella
50 de grame de cremă de brânză
Busuioc proaspăt
1 cățel de usturoi zdrobit (opțional)
Câteva picături de zeamă de lămâie
Felii subțiri de zucchini pentru decor
Instructiuni
- Pentru aluat, în primul rând se măsoară apa în funcție de făina folosită (vezi mai sus cantitatea folosită de mine).
- Se combină apa călduță (dar nu fierbinte! Cel mai sigur, la temperatura corpului) cu drojdia și un vârf de linguriță de zahăr. Se amestecă cu o lingură și se lasă drojdia să se activeze timp de minim 10 minute, sau până când face bulbuci la suprafață.
- Într-un castron încăpător, se amestecă făina cu 5 grame de sare și se face o gaură la mijloc.
- Se adaugă o lingură de ulei de măsline și apa împreună cu drojdia activată. Se amestecă cu o furculiță sau cu o spatulă până la omogenizare. Apoi, se frământă de câteva ori până aluatul este compact și se lasă la dospit într-un castron acoperit cu folie alimentară și un prosop de bucătărie.
- După ce aluatul și-a mărit dimensiunile considerabil si este foarte aerat la suprafață îl dăm jos din castron pe masa de lucru presărată cu făină și îl frământăm prin împăturire. Apoi, alungim puțin aluatul pentru a-l putea tăia în 3 părți egale. Fiecare bucată se împăturește de câteva ori fără a forța aluatul. Nu vrei să îl rupi sau să îl întinzi foarte tare. (Vezi tehnica în articolul de mai sus).
- Apoi, vei forma o bilă, ușor, în mâini. Așezi bila pe blatul de lucru și o aplatizezi cu podul palmei pentru a obține un diametru de aproximativ 6 centimetri.
- După ce ai făcut această procedură pentru toate cele 3 bucăți de aluat, se lasă la odihnit 10 minute acoperite cu folie alimentară și un prosop de bucătărie curat. Vei obține 3 pizza cu diametrul de 20 de centimetri.
- Apoi, se începe întinderea aluatului în forma pentru pizza. Acest lucru se face cu mainile, nu cu sucitorul. Se pune aluatul pe masa de lucru și se împinge (ușurel) cu degetele dinspre interior către exterior, rotindu-se constant. Nu îți face griji dacă nu vei avea o formă perfect rotundă.
- Blatul trebuie să fie subțire, de aproximativ 2 mm în centru, iar marginile le vom lăsa puțin mai groase pentru a evita ca sosul să se scurgă și pentru a crea acea crustă crocantă. Dacă cumva vei avea o gaură în aluat, rupe o bucățică de pe margine și peticește găurica – este cea mai sigură metodă.
- În timpul în care lași „plăcințelele” la odihnit și vei forma pizza, începe să preîncălzești cuptorul. Pentru că pizza are nevoie de o temperatură de 250 de grade pentru coacere.
- Bun, acum ai terminat cu aluatul, este timpul să pui toppingul preferat. Eu am folosit mozzarella și cremă de brânză pentru bază. Am ales o pizza vegetariană, cu broccoli și zucchini tăiați felii și bucățele mici și copți în prealabil cu puțin ulei de măsline și sare pentru 3-4 minute în cuptorul încălzit la 200 de grade.
- Toppingul se așează în centrul pizzei – vei avea nevoie să lași cam 2 centimetri între marginile aluatului și topping. Brânza se va topi și se va întinde destul de mult. Păstrarea acestei distanțe micșorează riscul ca brânza să se scurgă pe margini și sub aluat.
- Pizza cu toppingul aranjat se așează în cuptorul preîncălzit la 250 de grade (fie că o vei face pe piatră sau în tava cuptorului tapetată cu hârtie de copt, este musai ca recepientul în care se va coace să fie preîncălzit).
- Pizza se coace la 250 de grade pentru aproximativ 10 minute, sau până când marginile sunt rumenite bine. Din momentul în care marginile încep să se rumenească puțin, poți chiar să verifici cum este făcut aluatul dedesubt ridicând ușor marginea cu o spatulă. De acum, pizza este suficient de fermă și nu trebuie să îți mai faci griji.
- Pizza este gata atunci când toppingul și marginile sunt rumenite frumos. Dacă se dorește se garnisește cu puțin usturoi zdrobit și câteva picături de zeamă de lămâie (dacă folosim baza bianca și zucchini și broccoli).
- Timp de preparare: 25 min
- Timp de dospire: 3 ore
- Timp de gătire: 15 min
- Categorie: Pâine
- Bucătărie: Italiană
0 Comentarii