Rețetă Focaccia

Nimic nu se compară cu pâinea caldă, proaspătă, făcută în casă. E tare greu să reziști să nu rupi imediat o bucată dintr-o focaccia și să o înmoi cu grabă în ulei de măsline, iar apoi să înfuleci cu poftă.

Focaccia este o pâine tradițională italiană. Se crede că este o rețetă din vremea greciei antice, o precursoare a ceva mai modernei pizza. Cert este că focaccia a rămas una dintre cele mai consumate tipuri de pâine din Italia și este minunată pentru sendvișuri, sau chiar mâncată ca atare, cu unt sau ulei de măsline. Mie îmi place să fac un sos cu ulei de măsline, oțet balsamic și sare și probabil aș putea mânca în felul acesta o foccacia întreagă.

Nu știu dacă există, per se, pâini mai simple și pâini mai complicate. În esență, folosim întotdeauna aceleași 3-4 ingrediente: făină, apă, drojdie (sau maia) și sare. Atât! Oricine știe de ce are nevoie pentru a face o pâine, doar că trucul, în acest caz nu este în complexitatea ingredientelor, ci în tehnică.

Pâinea este 10% aluat și 90% frământat. Sigur, îți trebuie un aluat corect ca să ai ce frământa, dar este foarte simplu să obții un aluat bun dacă păstrezi proporțiile unei rețete. Cred că în cazul aluaturilor trebuie să pornești fără teamă. Știu dacă îți e frică de ele. Zău, mai în glumă, mai în serios, aluaturile nu se mângâie gingaș, se frământă cu dârzenie.

Tehnica pentru focaccia este destul de simplă. Aluatul se întinde către exterior cu mâna dominantă, în timp ce cealaltă mână stă fixă pe capătul opus al aluatului, iar apoi se împăturește. Și din nou, și din nou, și din nou, timp de vreo 10 minute bune. Aluaturile se fac nu doar cu mâinile, ci cu întreg corpul. Dacă stai băț lângă blatul de lucru, îți vei face viața foarte dificilă (mai ales dacă ai mâinile de „mămăligă” ca mine). Dă-te un pas înapoi, pune-ți un picior proptă, apleacă-te peste masă și pregătește-te să îmblânzești aluatul.

Nu am făcut niciodată focaccia cu mixerul sau cu robotul de bucătărie pentru că frământatul mi se pare o treabă chiar terapeutică și îmi face plăcere să folosesc diverse tehnici de frământare pentru a obține consistențe diferite. În plus, în acest caz, aluatul trebuie frământat cam 10 minute, ceea ce nu este foarte mult.

Ingrediente focaccia

Făină. Îți recomand să folosești o făină de grâu dură. Merge și cu cea normală de tip 0, dar cu cea 550 cred că iese mai bine aluatul.

Apă. Desigur, pentru orice pâine și aluat, ai nevoie de elementul lichid, apa. În acest caz, se folosește apă la temperatura camerei.

Drojdie. Eu folosesc drojdie uscată și este excelent. O poți înlocui foarte bine cu drojdie proaspătă dacă ai prin frigider și nu știi ce să mai faci cu ea.

Sare & ulei de măsline. Nu omite sarea din aluaturi niciodată. Este foarte foarte importantă pentru gust. Dacă nu pui sare, vei avea impresia că pâinii tale îi lipsește ceva. Și chiar îi lipsește: sarea!

Usturoi și rozmarin. Am ales ca topping pentru focaccia usturoiul și rozmarinul pentru că îmi place combinația și pâinea cu usturoi copt este absolut demențială. Poți folosi ce topping vrei tu: roșii cherry, busuioc, cimbru, ceapă, parmezan, cartofi fierți, etc.

Cum se prepară focaccia

Într-un bol se pune făina. Poți să o cerni sau nu, cum ți-e pofta la ora aia.

Se pun 3 grame de sare peste făină și se amestecă.

Intr-un recipient se amestecă apa cu drojdia uscată. Se lasă 3-4 minute să se activeze.

Se toarnă 2 linguri de ulei de măsline peste făină, iar apoi se adaugă apa cu drojdia.

Cu o furculiță, sau cu o spatulă se amestecă compoziția până la omogenizare.

Odată ce avem un aluat compact, se transferă pe blatul de lucru pudrat cu făină înainte.

Se frământă aluatul cu tehnica de mai sus timp de 10 minute până când obții un aluat flexibil care nu se sfarmă și nu se rupe.

La finalul frământării, se formează o bilă, se unge cu puțin ulei de măsline și se lasă să crească într-un vas încăpător acoperit cu un prosop de bucătărie.

Aluatul se odihnește și crește timp de 40 de minute.

După acest timp, aluatul se transferă într-o tavă unsă cu un strop de ulei de măsline și presărată cu mălai.

Se întinde pentru a ocupa întreaga suprafață, se stropește cu ulei de măsline, iar cu degetele se împunge aluatul pentru a crea mici găuri pe toată suprafața.

În găurile pe care le-am creat, se pune toppingul favorit. Eu am folosi usturoi și rozmarin.

Se acoperă tava cu un șervet de bucătărie și se mai lasă la odihnit încă 40 de minute.

Se descoperă tava și se dă la cuptorul preîncălzit la 200 de grade celsius pentru aproximativ 25 de minute.

Odată ce avem o focaccia rumenă, o scoatem de la cuptor și din tavă pe un tocător din lemn. Se stropește cu ulei de măsline și se așteaptă (după cât de pofticios ești) să se răcească.

Printeaza